Martisorul este o sarbatoare specific romaneasca care celebreaza venirea primaverii. In aceasta zi se ofera persoanelor de sex feminin apropiate martisoare, ca mici semne de multumire. Se considera ca martisoarele sunt aducatoare de fericire si noroc. Ele sunt formate in mod traditional dintr-o fundita rosu cu alb - rosu semnifica iarna si albul primavara la care se adauga alte simboluri ale norocului: trifoi cu patru foi, potcoava, cosar, inima. Acest simbol este purtat la vedere o saptamana sau doua. Martisoarele se poarta o perioada de timp bine determinata, dupa care se agata in copacii care urmeaza sa infloreasca. Procesul scoaterii martisoarelor a fost legat de paracticile de previziune a vremii. In sud, spre exemplu, oamenii cred ca ar trebui sa-ti dai jos martisorul doar atunci cand vei observa un stol de berze.
Romanii sarbatoresc venirea primaverii intr-un mod unic, la inceputul lunii martie.
1 Martie este in calendarul ortodox ziua Evdochiei, o femeie martir, numita si Dochia. Sarbatoarea este de fapt apriori timpurilor crestine, iar Dochia este un personaj pagan.
Traditia martisorului este o mostenire de la stramosii nostrii romani. Cuvantul "martisor" are origini latine si este numele popular al lunii martie.
Acest stravechi obicei al primaverii este specific poporului roman si isi are originea in credintele si practicile agrare. Sarbatoarea lui are loc in prima zi a lui martie, considerata ca prima luna a primaverii. La Roma, inceputul anului nou se sarbatorea la 1 martie, luna care purta numele zeului Marte, ocrotitor al campului si al turmelor, zeu care personifica renasterea naturii.
Cand venea primavara, oamenii obisnuiau sa lege de copacii funii albe si rosii, cu scopul de a alunga duhurile rele. Aceasta masura de precautie era luata pentru a preintampina orice fel de posibil dezastru care s-ar fi putut abate asupra florilor copacilor si i-ar fi putut impiedica sa rodeasca.
La originile martisorului a stat o moneda de aur la care se atasa o sfoara facuta din doua parti rasucite, una rosie si alta alba, pe care copiii obisnuiau sa o poarte la gat. Exista credinta, conform careia, acesta amuleta aducea noroc si fericire. Fetele purtau martisorul pana cand infloreau copacii, moment in care, legau martisorul de trunchiul unui copac iar cu moneda isi cumparau branza, pentru a avea o fata alba si frumoasa tot anul.
An de an sarbatoarea de 1 Martie ne readuce speranta, optimismul, credinta în mai bine si spor la toate. Din înclestarea frigului cu razele soarelui, a întunericului cu lumina, dupa ultimele zvârcoliri din zilele babelor, învinge viata, primavara, soarele.
Acest triumf al reînvieri si regenerari nu putea fi invocat decât prim Martisor-pecare îl daruim celor dragi la ‘cap de primavara’.
Un comentariu:
Andreea draga , asa ai invatat la scoala , nu ai tu nici o vina . Martisorul nu vine din traditia romana ci din cea dacica , iar cele doua fire de lana care erau unul rosu si unul alb , reprezinta cel rosu soarele si caldura data de soare si cel alb reprezinta iarna cea alba si plina de zapada. Pana si la tigaia de Tefal punctul rosu reprezinta caldura (asa ca sa iti explic pe intelesul tau). Dacii sarbatoreau la 1 Martie ( din aceasta cauza la daci luna se numea Martisor)inceputul anului nou , cand toata natura revine la viata . La strabunii nostri Daci , anotimpurile erau asemanate cu viata unui om , adica primavara cu nasterea, vara cu maturitatea , toamna cu batranetea si iarna cu moartea . Deci cum poate sa inceapa anul nou la 1 Ianuarie , in plina iarna (adica in plina moarte). Doar cultul crestin a modificat anul nou la 1 Ianuarie pentru a nu se suprapune cu vechiul cult al stramosilor nostrii Daci si sa n-e uitam radacinile din care n-e tragem .
Trimiteți un comentariu